Tribune lingua corsa – janv 2017

Auguri, sperenze, visione 

Di manera automatica sò stati messi à zeru i cuntori, dendu ci l’illusione ch’è no simu abbastanza in gamba da riesce à francà l’annu spenserati. Cum’è quellu chì s’appronta à corre una distanza longa, bisogna à risparmià u nostru fiatu una cria, prima di ciuttà à capavanti in i sbollari di u 2017.

Par Santu Menozzi

Pruveremu à accantà auguri, sperenze, visione pessimiste o uttimiste chì, in ogni modu, sarà sempre megliu l’ancu à esse è, puru s’ella ci rincresce – dopu à a tregua di e feste – ci ci vulerà à fà ritornu à una certa nurmalità. In prima, dimu la franca, si pensava chì ùn si turneria cusì prestu à parlà di fatti simuli, ùn meritavanu di esse messi tantu in risaltu. Eranu fidighjati tandu cum’è atti suligni è venia difficiule di capisce li, di veste li di un significatu qualunque. Ma, spessu, l’attualità toglie ciò chì ci paria sicuru. Ciò chì hè accadutu di dicembre in Corti, quant’è i precedenti in Bastia di ottobre scorsu è in Furiani di ottobre di u 2015, stupiscenu assai è ùn puderianu più avà esse cunsiderati cum’è un fenomenu marginale, postu chì a tendenza hè ch’elli diventanu regulare, una custante guasi à ogni addunita, raprisentendu di più – simu quantunque attenti à e parolle – una « mutazione » di a cuntestazione. Al dilà di a ricerca di fà un colpu maestru (è di i calculi chì issu generu di operazione impone) dendu li un carattere spettaculare – ùn si pò nigà questa a dimensione – isse manifestazione di viulenza parenu impusessà si di’sse accolte cù a vulintà, forse, d’incalcà nant’à u fiascu di una forma rivendicativa di più appaciata. Ùn hè dunque sola una rinfacciata à u paese cusì dettu « amicu », ma ancu à i naziunalisti chì sò à u putere, è tandu impettemu parechje interrugazione.

Parole  schjaffate per i muri

Si sà chì à a natura li garba pocu è micca u viotu. Issa radicalità chì omu sculineghja in issa forma di « prutestazione » puderia esse vista – ma ùn hè chè una ipotesi – cum’è una manera di occupà un spaziu lasciatu liberu dapoi u depositu di l’arme da u F.L.N.C., è di stabilisce un raportu di forza plurale (cù u Statu di una banda, forse cù l’eletti naziunalisti di l’altra). O, forse, sarà fiura illusoria è a viulenza ghjuveria unicamente à sfucà si. Senza vulè li caccià, à issi gruppi di giovani, a so capacità di pensà di manera assinnata à i so atti è à e so cunsequenze, li si puderia chere chì valore puliticu danu à isse azzione, nant’à chì idee è obbiettivi si arrembanu, s’elli a sanu. Ma si hè vistu ch’ella ùn era tantu faciule di ragiunà incù elli chì, u solu mumentu di a so « presa di parolla » hè quellu di l’azzione. Da pruvà à trapassà una certa incumpreensione, manca un discorsu cuerente chì ùn bastanu micca qualchì « tag » da furmalizà ne unu.

Isse parolle schjaffate per i muri, dicenu puchissimu fatta fine, è si assumiglianu di più à un puzzle da ricustituisce. Ci abbisugneria dunque di sapè ciò chì ferma ascosu daretu à elle è cumu si articuleghjanu chì, nimu si puderia accuntentà di u so messaghju direttu. Ogni parolla vole un significatu schjarificatu. Si custatteghja subbitu a varietà di l’elementi chì sprimenu una messa in causa è in accusa di un inseme largu assai.

U sempiternu cunfrontu

Ramentanu i motti abituali di a retorica naziunalista chì parianu, oghje, cunnosce un riflussu – taciuti appena dapoi qualchì tempu – è po altri novi chì spuntanu è chì ci ponenu qualchì questione. Da a ghjustizia à u Statu finu à a stampa, veneria ricusata ogni forma di putere o di auturità chì ghjunghjeria da u cuntinente. Move l’interessu a prisenza di « a finanza fora » è u fattu ch’elle sianu e banche à esse brusgiate. Significheria una primura suciale ? Una critica contr’à a glubalisazione finanziaria è e so sviere – cum’ella si pò vede in certi muvimenti in altre regione – o saria dinù messaghju viotu ? Chì, bisogna à dì la, a debbulezza maiò hè ch’elli ùn pruponenu nisuna alternativa – ma forse ch’elli ùn si danu micca issu rollu – fora di u sempiternu cunfrontu cù u Statu chì, oramai, ùn pò bastà à custruisce un prugramma puliticu. Issa viulenza sarà allora una reazzione à una dilusera, l’impussibilità di ottene da u Statu ciò chì hè statu decisu da a Culettività territuriale è l’affare di u Sporting, aghjustendu si à issu cuntestu, hè ghjuvatu cum’è un pretestu o un catalizadore. Ma issa risposta – ùn daremu propriu u nostru parè – sarà adatta à a situazione oghjinca o hà da arricà di più effetti pessimi scuntrendu u disapprovu è a zerga di a ghjente chì sò pochi à sustene queste l’azzione, o ci pudemu sbaglià. In tutti casi, ci pudimu interrugà in quantu à e cunseguenze di’ssi atti è u so ribombu nant’à i naziunalisti.

Annu novu

Un altru picculu puntu prima di avvicinà si à a chjusura. Si pone un’altra dumanda, senza ch’ella ci entri una niscentria eccessiva, cumu ponu nasce situazione simile quandu si parla di prulungamentu di u statu di urgenza, sarà per cunvince ci di a so efficacità, o da accresce l’esasperazione di a ghjente ?

In tantu, vultemu per compie à l’auguri, prighemu ci la bona è « chì ùn sia fattu di guai » – per ripiglià u titulu di u rumanzu bellu di Marceddu Jureczek – l’annu novu.

Les commentaires sont fermés, mais trackbacks Et les pingbacks sont ouverts.